viitoarei.

Prin intuneric intind mainile spre tine. Te ajung. Cu mana dreapta iti dau parul dupa ureche, ma apropii mai mult si te sarut. Te strang in brate. Nu te vad, insa mirosul imi spune ca esti tu. Tremuri. Nu fi speriata! Vreau doar sa-ti luminez sufletul.
Vom deveni una si aceeasi persoana. Ne vom iubi…O vreme. Voi culege rodul inimii tale pana cand vei seca. Iar in acel ultim moment voi scoate securea si voi lovi in radacina ratiunii tale. Vei cadea. Vei blestema si vei regreta.
Dar nu te speria. Nu stii asta. Nici eu de altfel.

fotografie.

Degeaba-ti plang ochii grei,
Lacrimi ca margaritare
Ce-a fost, frumos a fost
Dar ce-i acuma doare.

Lasa totu-n urma
Si nu mai plange intruna.
Uitarea suferinta curma
Iar viata-ncepe acuma.

Uite noul inceput,
Priveste-l cum se asterne
Dar treci peste trecut
Ca nu-i decat durere.

trecut.

Sub salcii tu te-ai asezat
Asa cum m-asteptai intaia oara,
Ochii-ncet ti-ai ridicat
La razele ce candva se pogoarau
Asupra ta, asupra mea,
Ca sprancene de lumina
Ce ne-ncalzeau
Amorul multicolor,
Si incet tu ai soptit plangand…”Mi-e dor!”

anihilare.

Te rogi la Sfinti
Spre luminare,
Dar folosesti ca arsenale
Armele cele mai reci,
Tancuri si nucleare.
Cu vrajba-n inima
Pentru pace te afirmi,
Iar trandafiru-ti
Ce se-ofileste-n mana
Plin este de ciulini
Iar sufletul iti moare.

cain 2#.

Ma numesc Cain si doresc sa va vorbesc…

De ce sunteti fericti? Cum de sunteti fericiti intr-o lume atat de bolnava? Cum puteti rade fara a fi luati in batjocura? Cum puteti fi atat de fericiti cand lumea va crede nebuni? Poate chiar sunteti nebuni! Lasa-ma in pace! Nu ma atinge! Ia mana!…Dar totusi, de ce? Pareti atat de fericiti! Sunteti fericiti…De ce? Ce e asa deosebit in ceea ce faceti? Cum puteti fi atat de orbi? Nu vedeti ca va inconjoara ura? De ce sunteti fericiti, la dracu’?! Sunteti nebuni, chiar sunteti nebuni! Nu mai aveti pic de rusine fata de voi? Fata de lume? Cum puteti fi asa, fara sa va pese de ce zic altii? Cum puteti fi asa ipocriti?Ahhh…Stiu ce faceti! Ati complotat…ha! Acum stiu. Sunteti toti niste neghiobi! Chiar credeti ca nu mi-as fi dat seama? Cum sa nu-mi dau seama de ce faceti voi, derbedeilor? Poate nu eu, dar altcineva tot trebuia sa isi dea seama. Si totusi, am fost eu…Ha! Ma amuzati, sunteti niste ipocriti…Da, ipocriti. Doar ipocriti. Ipocriti. Nu sunteti fericiti. Sunteti chiar niste nenorociti! Pot pune ramasag ca sunteti foarte nefericiti acolo, unde va intalniti si porniti comploturile astea impotriva noastra, a celor care mai pastram inca un dram de fericire si demnitate in noi!!! Voi sunteti aia nefericiti…Da, nefericiti.

Raspuns: […]

Dar totusi, cum puteti fi asa? Cum va prefaceti atat de bine? La ce va ganditi inainte de a va scoate chipul in lume? La ce va ganditi acum? Doamne, unde esti tu, doamne, sa vezi asemenea oameni…Va ganditi la Dumnezeu macar? De aia sunteti fericiti? Nu? Atunci de ce sunteti fericiti? Ce gand va tintuieste fericirea in inima si zambetul pe fata? Nu vreti sa imi spuneti?

Raspuns: […]

Dar de ce nu iubim? De ce exista ura? Fiecare particica din noi se gandeste mai des la ura decat la iubire. De ce asta? Ce e cu atata ura? De ce atunci cand iubim suntem luati in deradere? De ce atunci cand uram, altii ni se alatura neconditionat? De ce asta? De ce este mai usor sa uram decat sa iubim?Ne jenam cand este vorba despre iubire, iar cand uram ne simtim bine. De ce asta? Spuneti-mi de ce? Voi aveti raspunsul! Impartasiti-l, la dracu’! Spuneti-ne si noua, ce va face asa de liberi sa iubiti? De ce nu va jenati, voi, nemernicilor? Dezvaluiti-mi secretul!..Va rog!

ioan #2.

Ma numesc Eusebiu si doresc sa va vorbesc…

Simtire interioara sau un sir lung de aparente inselatoare. Ce poate da nastere unui sentiment atat de profund ca dragostea?

Dragoste adevarata. Esti sigur? Va iubiti? Da, va iubiti. Este dragoste adevarata? Posibil. Ce inseamna dragoste adevarata? O chestiune de destin…legaturi idiotice fictive, doar pentru a ne adanci viata noastra simpla intr-o alura cat mai mistica. Te intreb din nou…Dragoste adevarata? Da? N-as prea crede.

Sa definesc dragostea? Cum sa definesti dragostea cand te indragostesti, de fapt, de niste aparente, de niste circumstante?
O ambianta placuta, o lumina inselatoare, niste adevaruri mai mult sau mai putin adevarate. Cate iluzii pot contribui la zidirea unui sentiment atat de natural precum iubirea. Cum as defini eu iubirea? Mai bine nu definim. Iubirea este in fata noastra. Vrei sa iti gasesti iubirea „predestinata”? Ai gasit-o. Este in fata ta. Iubeste-o si te va iubi. Daruieste si ti se va darui.

Cand ai iubirea in fata, o cauti de defecte, in loc sa te bucuri de calitati. Te astepti ca iubirea sa te paraseasca? Asta nu se va intampla. Iubirea doar va cauta alta persoana care sa ii ia locul. Vrei sa iubesti cu adevarat pe cineva? Iubeste-l. Iubeste-o. Simte asta. Pare simplu? Este simplu.

Doar daca esti dispus sa traiesti ca un nomad al dragostei, doar atunci sa consideri ca cel pe care l-ai iubit atata timp nu mai este suficient de bun. Doar daca vrei ca dragostea sa ti se infatiseze sub mai multe chipuri, doar atunci sa parasesti acea actuala iubire. Te crezi in stare sa iubesti? Iubeste pana la capat!

Asadar, iubeste cu adevarat. Nu sunteti suflete pereche. Nu exista suflete pereche. Suntem o armata …si dragoste va fi sabia noastra!

schimb directia

Printre dunele desertaciunii mele
Se mai vede doar un sumbru cer
In departarea intinsa,
Nicio oaza, nicio mare,
Sa-nabuse sentimentul.
E trist…
Dar totusi sper.

…(puncte – ca asa e filosofic)

Sunt pe moarte. Nu se stie ce am. Am fost dintotdeauna bolnav, dar nu am dat importanta simptomelor. Este o boala cunoscuta insa nu se stie nimic despre ea. Actioneaza misterios. Imprevizibila, dar tot te va baga in mormant. Nu este cale de intoarcere.
Imi pare rau ca va trebui sa te parasesc, insa trebuie sa imi continui Viata. […] Cine a spus ca viata si moartea se afla in antiteza, mare teama a bagat in noi, niste naivi. Pe atunci, habar n-aveam noi ca cele doua descriu acelasi lut pe care ni-l modelam noi insine…
Inca se mai leaga de mine lanturile lumii asteia bolnave, dar pot afirma cu tarie ca nu-mi este mai frica de moarte decat de viata. Nu astept cu nerabdare momentul in care va trebui sa ma despart de tine, ingerul meu ocrotitor, nici de aura de credinciosi ce ma inconjoara, insa voi accepta moartea ca fiind eliberarea de trecutul meu dureros. Nu ma voi zbate…Voi trai cu demnitate ultimele clipe. Iar mult mai tarziu imi voi spune…”Da, dragoste a fost ultimul meu gand…”

Al tau,
Pe moarte,

K.

Sunt dragoste si nu mai sunt.

M-am dus,
M-am evaporat.
Cu-n alt sentiment ei m-au inlocuit.
Ura lor m-a izgonit,
Ramanand doar cruda amintire.
Sunt dragoste si nu mai sunt.
Doar praful s-a ales de mine,
Si-acelasi praf e spulberat de-a regretului lor adiere.
Sunt dragoste si nu mai sunt.
Trecut-a mult timp de cand cei doi prin mine se uneau.
Sunt dragostea ce a luat sfarsit de mult,
Cand ei nu mai erau,
Pe cand ramasesera doar doi straini,
Unul in bratele celuilalt.
Sunt dragoste si nu mai sunt.
De ce m-am disipat?
M-am dus odata cu apusul,
Am disparut la orizont si
Aparea-voi sub o alta forma
Cand soarele va fi rasarit din nou.
Iarasi,
Dragoste voi fi,
Si in suflete cuib iar imi voi face,
Dar nu intre aceiasi doi copii…

12 septembrie 2009

Cu tine-am mers dincolo de zare
In gradina ce ne-o asternea Tatal
Spre-un singur pom am mers
Cum merge fiecare
Am mers pana la capat.
O, pom roditor, ce ne amagesti
Cu fiece sezon ce apune
In toamna intunecata
Eternul mi-l fagaduiesti,
Si mie ca si la lume.
O, iubita domnisoara,
Spre tine arunc o ultima privire
In acest sfarsit de vara
Si-nceput de pieire.
Imi cer iertare
Si promite sa-mi amintesti mereu
Ca nu mi te-a furat nimeni
Ci te-am pierdut chiar eu.

« Older entries